[RO] Flash Report: Competențele digitale ale profesorilor din România (mai 2025)
21 mai 2025
Acest raport indică nivelul competențelor digitale în rândul cadrelor didactice din România, pe baza Cadrului European de Competențe Digitale pentru Educatori (DigCompEdu). Analiza relevă faptul că profesorii români demonstrează în prezent un nivel intermediar de competență digitală (scor mediu: 53,6%), cu puncte forte notabile în dezvoltarea profesională și practicile reflexive. Cu toate acestea, există lacune semnificative în facilitarea învățării colaborative, gestionarea resurselor digitale și evaluarea bazată pe dovezi. Acest raport prezintă constatări specifice pentru toate cele șase domenii DigCompEdu și oferă recomandări strategice pentru îmbunătățirea capabilităților digitale ale corpului profesoral din România.
Introducere
În peisajul educațional actual, în rapidă evoluție, competența digitală a devenit o cerință esențială pentru predare și învățare eficiente. Cadrul DigCompEdu oferă o abordare cuprinzătoare pentru evaluarea abilităților digitale ale educatorilor în șase domenii interconectate. Acest raport analizează starea actuală a competențelor digitale în rândul profesorilor români pe baza datelor statistice din mai 2025, evidențiind punctele forte, identificând zonele deficitare și propunând intervenții țintite.
Metodologie
Datele din acest raport au fost colectate la nivel național, utilizând instrumentul de autoevaluare DigCompEdu. Cadrul evaluează 22 de competențe specifice în șase arii, cu scoruri variind de la 0% la 100%. Evaluarea a fost desfășurată în perioada ianuarie 2024 - mai 2025, analiza datelor fiind realizată în mai 2025. Eșantionul este unul de conveniență (înscriere voluntară) și a inclus 2000 de profesori din zone urbane și rurale, reprezentând diverse niveluri educaționale și specializări: https://digcompedu.net/statistici/
Constatări detaliate pe arii
Aria 1: Angajament profesional (scor general: 61,9%)
Acest domeniu vizează modul în care profesorii utilizează tehnologiile digitale pentru comunicare, colaborare, reflecție și dezvoltare profesională.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Comunicare organizațională | 59,4% | Profesorii demonstrează o competență moderată în utilizarea instrumentelor digitale pentru comunicare instituțională. Majoritatea pot utiliza email-ul și sisteme de mesagerie de bază, dar se confruntă cu dificultăți în utilizarea platformelor de colaborare mai avansate. |
| Colaborare profesională | 57,6% | Cadrele didactice au o abilitate de nivel mediu de a se implica în rețele profesionale și proiecte colaborative prin mijloace digitale. Rămâne o zonă semnificativă pentru îmbunătățirea practicilor de lucru în echipă virtuală și de partajare a resurselor. |
| Practici reflexive | 62,7% | Profesorii manifestă o bună capacitate de a utiliza instrumente digitale pentru a reflecta și a-și evalua strategiile de predare. Mulți utilizează portofolii digitale și instrumente de evaluare pentru a-și documenta creșterea profesională. |
| Dezvoltare profesională continuă digitală | 67,9% | Acest scor ridicat indică o puternică implicare în oportunitățile de învățare online. Profesorii români participă activ la webinare, cursuri online și comunități de învățare digitală. |
În sinteză: Dezvoltarea profesională reprezintă cea mai solidă arie de competență digitală în rândul profesorilor români, un bun punct de plecare pentru îmbunătățirea ulterioară a abilităților.
Aria 2: Resurse digitale (scor general: 53,4%)
Acest domeniu se referă la modul în care educatorii selectează, creează, modifică și gestionează materiale didactice digitale.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Selectarea resurselor digitale | 60,5% | Profesorii demonstrează o abilitate rezonabilă de a identifica și evalua materiale de învățare digitale adecvate. Majoritatea poate localiza resurse relevante, dar poate avea nevoie de sprijin în evaluarea calității și relevanței acestora pentru nevoile concrete din clasă. |
| Crearea și modificarea resurselor digitale | 55,4% | Capacitate moderată de a dezvolta sau adapta conținut digital. Mulți profesori pot face modificări de bază la resursele existente, dar se confruntă cu dificultăți în crearea de materiale originale. |
| Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale | 44,4% | Scorul relativ scăzut indică un minus semnificativ în organizarea conținutului digital și înțelegerea problemelor de copyright, licențiere și protecție a datelor. Acesta reprezintă unul dintre cele mai scăzute scoruri dintre toate sub-ariile de competență. |
În sinteză: În timp ce profesorii sunt capabili să găsească resurse digitale, se confruntă cu provocări substanțiale în gestionarea securizată, protejarea și partajarea etică a acestor materiale.
Aria 3: Predare și învățare (scor general: 51,0%)
Acest domeniu se concentrează pe implementarea tehnologiilor digitale în procesele de predare și de învățare.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Predare | 56,2% | Profesorii arată o integrare moderată a instrumentelor digitale în instruirea lor. Mulți utilizează software de prezentare și table interactive, dar ar putea extinde abordările lor pedagogice digitale. |
| Îndrumare și consiliere | 53,5% | Abilitate medie de a utiliza instrumente digitale pentru îndrumarea elevilor. Profesorii utilizează comunicarea digitală de bază pentru sprijin, dar ar putea îmbunătăți mecanismele de feedback personalizat. |
| Învățare colaborativă | 47,2% | Capacitate sub medie în facilitarea colaborării digitale între elevi. Mulți profesori se confruntă cu dificultăți în proiectarea și implementarea activităților colaborative eficiente utilizând platforme digitale. |
| Învățare autoreglată | 47,1% | Implementare limitată a strategiilor care permit elevilor să planifice, să monitorizeze și să evalueze învățarea cu instrumente digitale. Aceasta reprezintă o zonă semnificativă pentru îmbunătățire. |
În sinteză: Profesorii români indică o integrare suficientă, la nivel de bază, a instrumentelor digitale în predare, dar necesită sprijin substanțial în facilitarea experiențelor de învățare colaborativă și auto-reglată.
Aria 4: Evaluare (scor general: 50,5%)
Acest domeniu reflectă modul în care educatorii utilizează tehnologiile digitale pentru evaluare și feedback.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Strategii de evaluare | 51,8% | Implementare moderată a metodelor de evaluare digitală. Majoritatea profesorilor utilizează chestionare digitale de bază; le lipsește abilitatea de a diversifica abordarea în evaluare. |
| Analizarea dovezilor | 48,6% | Capacitate limitată de a utiliza instrumente digitale pentru a analiza datele de performanță ale elevilor. Mulți profesori colectează date de evaluare digitală, dar se confruntă cu dificultăți în interpretarea și utilizarea eficientă a acestora. |
| Feedback și planificare | 51,1% | Abilitate medie de a oferi feedback prompt prin canale digitale. Profesorii utilizează modalități simple de feedback, dar ar putea ameliora aspecte privind personalizarea mesajului și aplicabilitatea feedback-ului. |
În sinteză: Practicile de evaluare bazate pe date și pe dovezi reprezintă o zonă semnificativă de dezvoltare, în special în culegerea și analiza dovezilor, precum și în utilizarea informațiilor pentru a susține planificarea instruirii.
Aria 5: Implicarea activă a elevilor (scor general: 53,9%)
Acest domeniu se concentrează pe utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți implicarea și incluziunea elevilor.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Accesibilitate și incluziune | 53,9% | Eforturi moderate pentru a asigura accesul echitabil la resurse digitale. Profesorii semnalează conștientizarea aspectelor privind accesibilitatea, dar ar putea extinde implementarea și evaluarea activităților. |
| Diferențiere și personalizare | 55,4% | Utilizare rezonabilă a instrumentelor digitale pentru a răspunde diverselor nevoi de învățare. Mulți profesori folosesc strategii de diferențiere de bază, dar ar putea îmbunătăți personalizarea parcursurilor de învățare. |
| Implicarea activă a elevilor | 52,3% | Capacitate medie de a utiliza instrumente digitale pentru a încuraja implicarea elevilor. Profesorii implementează activități interactive, dar ar putea extinde repertoriul de strategii pentru implicare activă. |
În sinteză: În timp ce profesorii demonstrează o înțelegere de bază a utilizării instrumentelor digitale pentru implicare, abordări mai avansate de personalizare și învățare activă ar putea îmbunătăți semnificativ experiențele elevilor.
Aria 6: Facilitarea dobândirii competențelor digitale (scor general: 51,4%)
Acest domeniu evaluează modul în care profesorii dezvoltă abilitățile digitale ale elevilor.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Informare și alfabetizare media | 51,9% | Abilitate moderată de a ghida elevii în evaluarea informațiilor digitale. Profesorii abordează alfabetizarea informațională, dar ar putea îmbunătăți evaluarea critică a conținutului media. |
| Comunicare digitală și colaborare | 53,5% | Capacitate rezonabilă în promovarea comunicării digitale responsabile. Profesorii stabilesc ghiduri de bază, dar ar putea extinde îndrumarea privind cetățenia digitală. |
| Crearea de conținut digital | 48,5% | Facilitare sub medie a creării de conținut de către elevi. Mulți profesori întâmpină dificultăți în integrarea proiectelor creative digitale în curriculum. |
| Utilizare responsabilă | 49,0% | Îndrumare insuficientă privind bunăstarea digitală, siguranța și considerațiile etice. Aceasta reprezintă o zonă importantă pentru dezvoltare, având în vedere riscurile online. |
| Rezolvare de probleme digitale | 54,1% | Abilitate medie de a încuraja rezolvarea problemelor tehnice. Profesorii oferă asistență de bază pentru depanare, dar ar putea îmbunătăți integrarea gândirii computaționale. |
În sinteză: Profesorii români au nevoie de sprijin substanțial în facilitarea creării de conținut digital de către elevi și în promovarea cetățeniei digitale responsabile.
Analiză comparativă
Comparând domeniile, profesorii români demonstrează cele mai puternice abilități în Angajament profesional (61,9%) și cele mai slabe în Evaluare (50,5%). La nivel de competență individuală, Dezvoltarea profesională continuă (67,9%) are cel mai mare scor, în timp ce Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale (44,4%) este cea mai scăzută.
Variații regionale
- Profesorii din mediul urban obțin scoruri cu 7-12% mai mari în toate domeniile comparativ cu mediul rural.
- Profesorii din învățământul secundar au competențe digitale mai puternice decât cei din primar (diferență medie: 8,4%).
- Profesorii STEM obțin scoruri mai mari decât cei de științe umaniste, cu excepția Evaluării.
Recomandări pentru ameliorare
Pe termen scurt (6-12 luni)
- Formare targetată în gestionarea resurselor digitale, învățarea colaborativă și autoreglată (exemplu: iteach.ro/pagina/21495).
- Program de mentorat colegial care asociază profesori competenți digital cu cei care necesită sprijin.
- Ateliere de gestionare a resurselor privind drepturile de autor, licențiere și securitate.
Pe termen mediu (1-2 ani)
- Integrare în curriculum cu ghiduri disciplinare pentru învățarea colaborativă și autoreglată.
- Program de alfabetizare în evaluare axat pe evaluare digitală și analiză a datelor (learning analytics).
- Bibliotecă națională de resurse digitale create de profesori, organizate pe discipline (exemplu: digitaledu.ro).
Pe termen lung (2-5 ani)
- Certificare națională de competență digitală conform DigCompEdu.
- Planuri instituționale de transformare digitală în toate școlile.
- Finanțarea cercetării-acțiune în pedagogia digitală românească.
Concluzie
Profesorii români au un nivel mediu de competență digitală (53,6%), cu puncte forte în dezvoltare profesională și practici reflexive. Totuși, sunt necesare îmbunătățiri în gestionarea resurselor digitale, facilitarea învățării colaborative, analiza datelor de evaluare și dezvoltarea cetățeniei digitale ale elevilor.
Sursa datelor: digcompedu.net/statistici
Data raportului: 21 mai 2025
Întocmit de: Echipa de cercetare în educație digitală (coord. Doru Ștefănescu), fundația Institutul pentru Educație (București) și Social IT
* * *
În procesul de elaborare a textului au fost consultați asistenți digitali cu IA (Copilot, Claude, ResearchRabbit) pentru găsirea surselor suplimentare de informare, pentru completări, pentru îmbunătățirea coerenței, clarității și acurateței. Toate sugestiile IA au fost evaluate și selectate de autori, cărora le aparțin în întregime ideile și contribuția intelectuală din acest text.